Mormântul Părintelui Arsenie Boca se află în cimitirul de la Mânăstirea Prislop, localitatea Silvaşu de Sus, judeţul Hunedoara. Mânăstirea Prislop a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea de către Sfântul Nicodim cel Sfinţit, ctitorul mânăstirilor Tismana şi Vodiţa. Părintele Arsenie Boca este considerat drept al treilea ctitor al Mânăstirii Prislop, vreme de 41 de ani el păstrând strânse legături cu acest loc, fiind stareţ, duhovnic şi zugrav de icoane.
Parintele Arsenie Boca s-a născut în localitatea Vaţa de Sus, în judeţul Hunedoara, la data de 29 septembrie 1910. Părinţii acestuia, Iosif şi Cristina, l-au botezat cu numele de Zian. Tânărul începe şcoala primară în satul natal şi apoi intră la Liceul Naţional Ortodox “Avram Iancu”, din Brad. În anul 1929, Zian se înscrie la Institutul Teologic din Sibiu, iar in anul 1939 termină Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. Pe lângă studiile teologice, el urmează şi cursuri de medicină (în special cele de anatomie) şi participă cu interes la prelegerile de mistică ale lui Nichifor Crainic. Terminând studiile, intra în obştea de la Mânăstirea Brâncoveanu, din Sâmbata de Sus. În anul 1939, tânărul Zian îşi petrece toată primăvara în Sfântul Munte Athos. În data de 3 mai 1940, tânărul frate Zian este tuns în monahism, el primind numele de Arsenie. Viaţa lui duhovnicească va fi recunoscută şi de cei din jurul său. Este hirotonit ierodiacon (3 mai 1940), apoi ieromonah (10 aprilie 1942), apoi devine duhovnic (10 mai 1942), iar în cele din urmă protosinghel (15 august 1949).
La numai doi ani de la intrarea în monahism, în anul 1942, călugărul Arsenie este hitotonit preot, fiind rânduit stareţ în Mânăstirea Brâncoveanu. În anul următor, el îşi sapă o peşteră în munte, numită astăzi Chilia Părintelui Arsenie Boca, aflată la izvorul văii Sâmbăta. În anul 1945, părintele este anchetat de Securitate, la Râmnicu Vâlcea, iar în următorul an, la Braşov. Slujba de Izvorul Tămăduirii, săvârşită în ziua de 7 mai 1948, este ultima slujbă sărbătorită la Sâmbăta. În acelaşi an este anchetat la Făgăraş.
În data de 25 noiembrie 1948, mitropolitul Nicolae Bălan îl aduce personal pe părintele Arsenie Boca la Mânăstirea Prislop, unde îl rânduieşte stareţ. Părintele Arsenie Boca slujeşte ca stareţ al Mânăstirii Prislop vreme de doi ani. În anul 1950, mânăstirea primeşte o obşte de maici, iar părintele este rânduit duhovnic.
În iarna anului 1951, părintele este arestat de securişti şi dus la Canal, pentru un an de zile. Întors la Prislop, părintele va fi foarte retras, evitând convorbirile şi ieşirile în public. Dupa o nouă anchetă, la Timişoara, părintele este arestat vreme de şase luni.
În anul 1959, părintele este scos din mânăstire. Ajuns în Bucureşti, părintele lucrează pe la mai multe biserici, pictând în frescă, apoi se angajează la Atelierul de pictură al Patriarhiei, de la Schitul Maicilor. În anul 1968, când părintele Arsenie Boca iese la pensie, începe pictura bisericii parohiale din localitatea Drăgănescu, de lângă Bucureşti.
Între anii 1969-1989, maicile din Mânăstirea Prislop sunt alungate, acestea adunându-se în Sinaia, sub îndrumarea părintelui Arsenie. Părintele Arsenie Boca s-a stins la data de 28 noiembrie 1989, în Sinaia, el fiind înmormântat în cimitirul Mânăstirii Prislop, în data de 4 decembrie.
Mormântul Părintelui Arsenie Boca este loc de pelerinaj pentru mii de credincioşi, precum şi chilia săpată în stâncă şi izvorul, de lângă Mânăstirea Brâncoveanu. La mormântul celui numit “Sfântul Ardealului”, cu ocazia parastasului de 22 de ani, s-au adunat peste treizeci de mii de pelerini.
