Mânăstirea Curtea de Argeş, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Ţara Românească, ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab (1512 – 1517) construită pe locul vechii mitropolii (1359).
Mânăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită de Neagoe Basarab (1512-1517) și are hramul Adormirea Maicii Domnului, prăznuit la 15 august. Mănăstirea, prin măreția, perfecțiunea proporțiilor, cât și prin bogăția decorației acesteia, a găsit un puternic ecou în sufletul cântăreților populari care i-au învăluit obârșia în umbra legendei. Așa cum spune baladă populară culeasă de Alecsandri, zidirea Mânăstirii Curtea de Argeș s-ar datora “Meșterului Manole”, care împreună cu “nouă meșteri mari, calfe și zidari” au lucrat cu multă trudă și cu prețul unor mari sacrificii la ctitoria voievodului Neagoe Basarab.
Zidirea mânăstirii a durat trei ani (1515-1517). A fost sfințită la 14-15 august 1517. La această slujbă, după descrierea făcută de Gavriil Protul de la Muntele Athos, a fost prezent însuși Neagoe Basarab. În afară de domn, familia sa, curtenii și boierii țării, a fost de față Teolipt – Patriarhul Constantinopolului, însoțit de un mare sobor, toți arhimandritii și egumenul mănăstirilor din Sfantul Munte Athos și tot “clerosul” din Țară Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie (c.1513-c.1521) și mult popor venit din aproape toate colțurile țării. Marele sobor sărbătoresc al sfințirii bisericii se făcea în vechea reședința a Domnilor munteni.
Mânăstirea Curtea de Argeș, așa cum a ieșit din mâna meșterilor lui Neagoe Basarab, aparține, în ceea ce privește linia ei arhitectonică, stilului bizantin, în timp ce elementele decorative ce-i împodobesc exteriorul, dezvăluie influențe ale artei armene, persane, georgiene și arabe.
În iarnă anului 1610-1611, Gabriel Bathory cu oastea lui au jefuit din biserică și din morminte tot ce era prețios, luând și acoperișul de plumb și cositor al bisericii, lăsînd-o expusă intemperiilor. Domnitorul Matei Basarab (1632-1654) a refăcut biserica, iar Șerban Cantacuzino (1678-1688), care îl numește pe Neagoe “strămoșul domniei mele”, a realizat lucrări de restaurare la mânăstire. Un cutremur la 29 octombrie 1802, apoi un foc, un alt cutremur la 28 ianuarie 1838, alte incendii în ianuarie 1866, la 23 aprilie 1867 și la 2 decembrie același an, au adus mânăstirii noi deteriorări și pagube mari.
Biserica mânăstirii Curtea de Argeș, între anii 1875-1885, a fost refăcută în forma de azi, după planul arhitectului francez Andre Lecomte de Nouy.
În pronaosul bisericii se află mormintele ctitorilor principali: Neagoe Basarab (+1521), piatra de mormânt a monahiei Platonida – Doamna Despina – (+1554), soția lui Neagoe Basarab, piatra de mormânt a Doamnei Stana (Sofronia) (+1531), fiica lui Neagoe Basarab și soția lui Ștefăniță Vodă al Moldovei. Tot aici se află și piatra de mormânt a voievodului Radu de la Afumați (+1529), soțul Doamnei Ruxanda, fiica lui Neagoe Basarab, cel ce în anul 1526 a pus de s-a zugrăvit biserica Mânăstirii Curtea de Argeș, precum și mormintele regilor Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria, Carol al II-lea, Mihai I şi Ana.
