MUZEUL AGERPRES

Casa Memorială Constantin Brâncuşi de la Hobiţa – 2003

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj (m. 16 mart. 1957). Elev la şcoala primară la Brediceni, în timp ce păştea oile pe malul Bistriţei din Oltenia, alegea pietre din prundişul gârlei pentru că dorea să modeleze forme cu care să se poată juca, forme “în stare să aducă bucurie oamenilor”. La 28 septembrie 1898 termină “cu mare succes cursurile complete, teoretice şi practice, de cinci ani” ale Şcolii de meserii din Craiova, după care se înscrie la Şcoala naţională de arte frumoase din Bucureşti. Expune la Expoziţia regională de la Craiova bustul lui Gheorghe Chitu. E premiat cu medalia de bronz pentru “Capul lui Loocoon” şi i se acordă menţiuni onorabile pentru un studiu după statuia lui Mars Borghese, la 30 iunie 1900, pentru “Concurs după natură” şi “Cap de expresie”. Consiliul judeţean al prefecturii judeţului Dolj îi acordă o bursă de 150 lei. Primeşte o a doua medalie de bronz pentru “Cap de expresie”, la 21 decembrie. Ziua de 19 iunie 1901 marchează primirea unei noi medalii de bronz pentru “Ecorseul”, lucrat după natură, sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gerota (modelul a fost mulajul statuii lui Hermes aflată în Muzeul Capitoliu din Roma). Menţiuni onorabile pentru un “Cap de expresie”. În 1902, i se conferă diploma de absolvire a Şcolii de arte frumoase. În 1904 pleacă pe jos spre Paris, cu popasuri la Budapesta şi Viena. Se stabileşte o vreme la Munchen, unde se frecventează cursurile Academiei regale de belle arte. În 1905, ia concursul de admitere la Şcoala naţională de arte frumoase. Este angajat de Rodin ca practician în 1907, dar părăseşte atelierul lui Rodin şi realizează “Sărutul” şi “Cuminţenia pământului”. În 1908 munceşte sculptează “Copil dormind”. În decembrie 1910 ciopleşte “Sărutul”.În 1913 creează “Primul pas”. În 1914  pleacă din nou la Paris. Sunt realizate “Primul ţipăt” şi “Doi pinguini”.

Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: “Cariatide”, “Fiul risipitor” şi altele. Este terminat şi “Noul născut”. În 1916 ciopleşte “Vrăjitoarea”, dintr-un trunchi bifurcat de arţar. Este realizată prima “Coloană a Sărutului” (folosită apoi ca motiv sculptural pe stâlpii “Porţii Sărutului”). În 1919 este gata “Pasărea de aur”. În anul 1920 înalţă în grădina lui Edward Steichen de la Voulangis prima “Coloană fără sfârşit” din lemn, care cuprinde nouă elemente.

Cercetează mai multe cariere din ţară în toamna lui 1922, pentru alegerea materialului necesar monumentului de la Pestişani.

La 11 februarie 1935 Constantin Brâncuşi acceptă propunerea Ligii naţionale a femeilor din judeţul Gorj, prezidată de Areţia G. Tătărăscu, de a înălţa la Târgu Jiu o “Coloană” în cinstea eroilor căzuţi în războiul mondial. Începe să lucreze la proiectele monumentului din Târgu Jiu. La 20 august 1937 termină lucrările de alamire ale “Coloanei fără sfârşit’. Sunt aşezate “Masa tăcerii” şi scaunele în parcul de la Târgu Jiu. În 1955, bolnav, Brâncuşi e internat vreme de cinci luni într-un spital parizian. La 22 martie, un comitet cetăţenesc din Chicago ia iniţiativa ridicării unei “Coloane fără sfârşit” înaltă de 125,5 metri, urmând ca ea să fie comandată lui Brâncuşi. La 16 martie 1957 se stinge din viaţă.

23 noiembrie 2003

AGERPRES FOTO

Autor: ALEX TUDOR
Credit: ROMPRES / FOTO
Redactor: ELENA BALAN

 

AGERPRES FOTO

Autor: ALEX TUDOR
Credit: ROMPRES / FOTO
Redactor: ELENA BALAN
Documentare: MARINA BADULESCU

 

Next Post

Previous Post

© 2020 MUZEUL AGERPRES

Theme by Anders Norén

error: Conţinut protejat!