Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), aduce un ultim omagiu Reginei Ana, în Holul de Onoare al Castelului Peleş din Sinaia.
Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris şi a fost fiica principelui René de Bourbon-Parma şi a principesei Margareta a Danemarcei. Şi-a petrecut copilăria în Franţa. Era pasionată de pescuit şi iubea mersul pe bicicletă, iar la vârsta de 12 ani, a urmat, la Paris, cursuri de scrimă. În 1939, după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, şi-a urmat familia în Spania şi, ulterior, în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o şcoală de Arte Frumoase, la New York (1939-1941). În paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s. În anii 1941-1942, a urmat, tot la New York, cursurile Şcolii de Artă Parson, unde a studiat ştiinţa promovării comerciale. A mai lucrat ca vânzătoare şi la magazinul universal Bloomingdale’s.
În 1943, Ana de Bourbon-Parma s-a înrolat ca voluntar în armata franceză, dovedind, încă de atunci, o tenacitate rar întâlnită, care a ajutat-o să treacă peste perioadele grele pe care destinul şi istoria i le-au hărăzit. A participat la operaţiunile militare din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania. A ajuns mai apoi la gradul de caporal, iar la sfârşitul războiului a fost avansată în gradul de locotenent şi a primit ”Crucea de Război” a Franţei. A revenit la viaţa civilă în vara anului 1945.
L-a cunoscut pe Regele Mihai I al României la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Ducele de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra. După doar o săptămână, Regele i-a cerut mâna. S-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena, la Palatul Regal, la ceremonie participând întreaga Casă Regală a Greciei şi membri ai familiilor Hesse şi Hanovra. Căsătoria a fost oficiată de Mitropolitul primat al Bisericii Elene, Înalt Preasfinţitul Damaskinos, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Grecii.
După nuntă, a început exilul Regelui Mihai şi al soţiei sale. Au locuit, până la sfârşitul anului 1948, la Vila Sparta, locuinţa reginei-mamă Elena din Florenţa. Majestăţile Lor s-au mutat, în 1949, într-o căsuţă din suburbia La Conversion a oraşului Lausanne din Elveţia. La 26 martie 1949, s-a născut primul copil al cuplului regal, Principesa Moştenitoare Margareta, aceasta primind, la botez, numele bunicii materne, Margareta, care era, de altfel, şi unul dintre numele de botez ale Reginei Ana, existând, astfel, trei generaţii cu acelaşi nume.
În 1950, cuplul regal s-a mutat în Anglia, unde a rămas până în 1956, doi ani în satul Bramshill, comitatul Berkshire, iar restul perioadei în satul Ayot Saint Lawrence, comitatul Hertfordshire. La 15 noiembrie 1950, s-a născut, la Lausanne, cea de-a doua fiică, Principesa Elena, primind la botez numele bunicii paterne. La 28 februarie 1953, s-a născut a treia fiică, Irina, care, însă, nu face parte din linia de succesiune la Coroana României. În anii petrecuţi în Anglia, Regina Ana a lucrat ca tâmplar, într-un atelier improvizat acasă.
Din 1956 până în 1976, cuplul regal a locuit în satul Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveţia, în Vila Fantasia. Aici, Regina Ana l-a ajutat deseori pe Regele Mihai la atelierul auto, pentru repararea şi restaurarea jeep-urilor.
Principesa Sofia, cel de-al patrulea copil al familiei, s-a născut la 29 octombrie 1957, în Grecia, iar la 13 iulie 1964 s-a născut, la Copenhaga, Principesa Maria, cea de-a cincea şi ultima fiică a cuplului regal, care a primit la botez numele Reginei Maria a României şi pe cel al Mariei de Orleans, bunica maternă a Reginei Ana. Între 1976 şi 2004, Regele Mihai şi Regina Ana au locuit la Vila Serena din satul elveţian Versoix, iar din 2004, s-au mutat la Aubonne, în Elveţia.
Regina Ana a avut doi nepoţi, pe Nicolae şi pe Michael, neincluşi în linia de succesiune la Coroana României, şi trei nepoate, pe Elisabeta Karina, Angelica Margareta şi Elisabeta Maria, dintre care prima şi ultima sunt incluse în linia de succesiune la Coroana României.
La 10 iunie 1973, Regele şi Regina au sărbătorit nunta de argint, în Germania, la castelul Salem, fiind invitaţi de Familia Mare – Ducală de Baden. În anul 1966, şi-au reînnoit jurămintele la Monaco, în cadrul unei ceremonii religioase catolice, acela fiind momentul în care Regina Ana a fost reprimită în Biserica Catolică.
Regele Mihai şi Regina Ana au sărbătorit Nunta de Aur în Franţa, în Departamentul Vendée, fiind invitaţi de prieteni francezi, care au găzduit evenimentul.
Mutarea în România a avut loc în anul 2001, la 18 mai, la Palatul Elisabeta, şi la 1 iunie, la Castelul Săvârşin. În vara anului 2008, Familia Regală a fost repusă, oficial, în posesia Castelului Peleş, dar aceştia au declarat că porţile castelului vor rămâne mereu deschise românilor. La 10 iunie 2008, Regele şi Regina au sărbătorit Nunta de Diamant, eveniment la care au participat 14 familii regale europene, iar în 2013, şi-au sărbătorit Nunta de Safir, în cadru privat, devenind, astfel, primii din întreaga istorie a regilor României care au sărbătorit vreodată ”Nunta de Safir”.
De-a lungul vieţii, Regina Ana a primit Crucea de Război a Franţei, Marea Cruce a Ordinului Carol I, Marea Cruce a Ordinului Sfânta Olga şi Sfânta Sofia din Grecia, Marea Cruce a Ordinului de Malta şi Marea Cruce a Ordinului Coroana României. Se numără, alături de Regele Mihai, de Principesa Moştenitoare Margareta şi de soţul acesteia, Principele Radu, printre fondatorii Fundaţiei ‘Colecţia Familiei Regale a României’. Între anii 1990-2010, Regina a participat la numeroase evenimente dedicate fundaţiei fiicei sale, Principesa Moştenitoare Margareta, efectuând uneori turnee în străinătate pentru colectare de fonduri. Regina Ana a oferit înaltul patronaj Fundaţiei Anastasia, creată de pictorul Sorin Dumitrescu.
Regina Ana a murit la 1 august 2016, la Spitalul din Morges, în Elveţia. La 13 august a fost înmormântată la Curtea de Argeş, în necropola regilor.
