MUZEUL AGERPRES

Revoluţia Română – Bucureşti – 1989

AGERPRES FOTO

Autor: VIOREL LAZARESCU
Credit: AGERPRES FOTO/ARHIVA
Redactor: ELENA BALAN

Declanşarea Revoluţiei din decembrie 1989 în Bucureşti

20 decembrie – Seara, Nicolae Ceauşescu, întors din vizita efectuată în Iran, apare la postul de televiziune, calificând evenimentele de la Timişoara ca fiind opera unor huligani, elemente antinaţionale, teroriste etc. În cadrul aceluiaşi discurs, secretarul general al PCR anunţă că, întrucât manifestanţii au atacat unităţile militare, acestea au fost obligate să se apere, folosind armamentul din dotare. În noaptea de 20 spre 21 decembrie, Comitetul Municipal PCR hotărăşte organizarea, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al PCR, a unui mare “miting popular” care să condamne “acţiunile huliganice” de la Timişoara.

21 decembrie – În Piaţa Republicii din Bucureşti se desfăşoară un mare miting, în cadrul căruia, pentru prima dată în 24 de ani, de când Ceauşescu era la conducerea partidului, acesta este huiduit în timpul unui discurs. La sediul Comitetului Central al PCR, se desfăşoară şedinţa Comitetului Politic Executiv, în cadrul căreia se discută situaţia de la Timişoara; Nicolae Ceauşescu propune mărirea unor retribuţii şi ajutoare sociale. În jurul orei 12.00, începe în Piaţa Republicii un mare miting. Participanţilor le sunt distribuite un număr impresionant de pancarte prin care erau condamnate manifestaţiile de la Timişoara şi se exprima solidaritatea cu conducerea de partid şi de stat, în frunte cu Nicolae Ceauşescu. Desfăşurarea mitingului este transmisă în direct de televiziune şi radio. Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu este întreruptă de grupuri de protestatari. Se aud huiduieli; se creează panică, iar cea mai mare parte a manifestanţilor părăsesc mitingul; Elena Ceauşescu face încercări disperate pentru a-i linişti pe participanţi. Panica se generalizează, iar Nicolae Ceauşescu părăseşte microfonul şi balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio şi televiziune este întreruptă. După câteva momente, Nicolae Ceauşescu reapare în balconul Comitetului Central şi reîncepe cuvântarea; transmisiile de televiziune şi radio se reiau. Nicolae Ceauşescu promite, vorbind unei adunări constituită ad-hoc din trupe de securitate şi de ordine grupate în faţa balconului, luarea unor măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai şi protecţie socială. Mitingul din Piaţa Republicii se sparge, iar pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. Se aud lozincile: “Democraţie !”, “Libertate!”, “Ieri în Timişoara, azi în toată ţara!”, “Jos Ceauşescu!”. La ora 14, în centrul oraşului apar primele blindate şi autoamfibii. La ora 18.00, Ceauşescu organizează o teleconferinţă, în cadrul căreia susţine că acţiunile populare pun în pericol integritatea şi independenţa României. În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se concentrează în faţa hotelului Intercontinental, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine primesc ordinul să “cureţe zona”. În cursul nopţii, se trage asupra demonstranţilor de la ”Intercontinental” şi din Piaţa Universităţii; cad morţi şi răniţi. Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor. După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge.

22 decembrie – Declanşarea, în Bucureşti, a Revoluţiei Române din Decembrie ’89. La primele ore ale zilei, marile uzine bucureştene îşi încetează activitatea. În jurul orei 10.00 are loc o şedinţă, la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceauşescu anunţă că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător şi că a “sabotat aplicarea măsurilor şi a lucrat în strânsă legătură cu străinii”, s-a sinucis.     La ora 10.59 postul de radio anunţă că prin decret prezidenţial se instituie “starea de necesitate” pe întreg teritoriul României. Anunţul este urmat de următoarea ştire: “informăm că ministrul forţelor armate a acţionat ca un trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis”. După ora 11.00. Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea se răspândeşte cu viteza fulgerului, în ferestrele caselor se ivesc receptoare radio, care informează direct strada, unde, la aflarea veştii, mii şi mii de cetăţeni pornesc spre centrul oraşului. Este momentul în care trupele mecanizate din Bucureşti părăsesc locurile de dispunere stradală din preajma sediului Comitetului Central şi se îndreaptă spre cazărmi. Armata rămasă fără comandant, având în faţă sute de mii de civili, refuză, în masă, ideea confruntării şi acceptă cu uşurare primul semnal de retragere dat de generalul Victor Atanasie Stănculescu, prim adjunct al ministrului. În aceste momente sutele de mii de manifestanţi scandează “Armata e cu noi” şi invadează Piaţa Republicii. O parte din manifestanţi forţează intrările şi pătrund în Comitetul Central. Ora 12.06. Nicolae şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp părăsesc clădirea CC al PCR cu elicopterul. După amiază, în jurul orei 15,30, sunt arestaţi lângă municipiul  Târgovişte (la 80 km nord de Bucureşti). În jurul orei 13.00, sediile Radioului şi cel al Televiziunii sunt ocupate de manifestanţi; radio transmite în direct evenimentele. Postul de televiziunea îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta anunţă în direct populaţia că “dictatorul a fugit”, “Victorie! Fraţi români am învins!”. Între orele 14.15 şi 16.00 unităţi ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Naţională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituţii şi unităţi de interes strategic. Conform ordinelor primite, blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

La ora 15.00, Agenţia Română de Presă AGERPRES transmite o declaraţie a corpului redacţional, în care se afirmă că nu se mai supune nici unei cenzuri. “Agerpres” îşi va face datoria şi va informa în mod real, cinstit şi civilizat întreaga opinie publică internă şi internaţională asupra tuturor evenimentelor ce se vor desfăşura în România şi în lume. Vom oferi presei, tuturor agenţiilor internaţionale de presă o viziune completă şi onestă a tuturor evenimentelor româneşti”. În seara zilei se constituie Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale care preia întreaga putere în stat cu scopul “instaurării democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”. Acesta are o structură provizorie formată din 39 de persoane, printre care Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Lászlo Tökés, Dan Deşliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza şi Ion Iliescu.

Consiliul Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale adresează, în cursul serii, un “Comunicat către ţară”. Primul document al Revoluţiei Române – citit la posturile de radio şi televiziune de Ion Iliescu, ce se prefigura liderul noii structuri de conducere – anunţă dizolvarea tuturor structurilor de putere ale regimului comunist şi face cunoscut un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separaţia puterilor statului; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului şi integrarea în procesul de construire a unei Europe unite. Sunt arestaţi Ion Dincă, Constantin Dăscălescu, Tudor Postelnicu şi Nicu Ceauşescu.

După orele 18.00 şi în tot cursul serii şi al nopţii de 22 spre 23 decembrie, elemente diversioniste necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din Bucureşti; mai multe ţinte sunt vizate de trădători necunoscuţi. Se înregistrează victime în rândul armatei şi populaţiei civile. Sediul Televiziunii este atacat în forţă şi pentru puţin timp emisia este întreruptă; se trage şi în Piaţa Republicii fiind vizat sediul Comitetului Central; la fel, unitatea militară care păzea Palatul Primăverii – locuinţa fostului dictator – este atacată de grupuri de diversionişti.

În schimbul de focuri din Piaţa Republicii, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal ce adăpostea Muzeul de Artă spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

După amiază, apare ”Libertatea”, primul ziar al Revoluţiei române. Seara, apare primul număr al ziarului ”Tineretul Liber”. Apare, în ediţie specială, ziarul “Scînteia Poporului”.

Ora 18.30: Se anunţă că soţii Ceauşescu, reţinuţi de doi miliţieni, sunt transferaţi de la sediul Inspectoratului de Miliţie la Unitatea Militară 01417 din Târgovişte. Generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă întărirea dispozitivului de apărare al unităţii şi realizarea unei acţiuni de dezinformare prin toate mijloacele privind locaţia unde sunt deţinuţi cei doi. Oraşul este, spre seară, survolat în repetate rânduri de ţinte aeriene neidentificate.

AGERPRES FOTO

Autor: SORIN LUPSA
Credit: AGERPRES FOTO/ARHIVA
Redactor: ELENA BALAN

 

AGERPRES FOTO

Autor: MIRCEA HUDEK
Credit: AGERPRES FOTO/ARHIVA
Redactor: ELENA BALAN

 

AGERPRES FOTO

Autor: LUCIAN TUDOSE
Credit: AGERPRES FOTO/ARHIVA
Redactor: ELENA BALAN

23 decembrie – Unităţi militare şi alte obiective strategice sunt, în continuare, atacate de grupuri diversioniste, înregistrându-se numeroşi morţi şi răniţi. Este arestat cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu. Acţiunile forţelor diversioniste creează confuzie în rândurile populaţiei, a forţelor militare şi echipelor de cetăţeni înarmaţi; au loc incidente tragice dintre care două majore:  dimineaţa –  soldaţi în termen şi ofiţeri de la o unitate militară din Câmpina (90 km nord de Bucureşti) sunt trimişi, îmbarcaţi în trei autobuze, să apere Aeroportul Internaţional Otopeni. În apropierea acestui obiectiv, trupele aflate în dispozitivul de apărare al aeroportului, necunoscând identitatea convoiului, deschid focul. Acţiunea se soldează cu 39 de morţi şi numeroşi răniţi. Câteva minute mai târziu, este atacat şi un autocar al companiei aeriene TAROM, considerat a fi inamic. – seara – 7 ofiţeri şi subofiţeri, între care şi Gheorghe Trosca, şeful statului-major al Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă, sunt ucişi într-un schimb de focuri cu militarii, care apărau sediul Ministerului Apărării Naţionale. Membrii USLA fuseseră trimişi la sediul ministerului pentru a întări dispozitivul de apărare. Ion Iliescu anunţă, în jurul orei 17.00, la posturile de radio şi televiziune arestarea cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu şi punerea lui sub pază strictă.

24 decembrie – Comunicat al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, în care se spune că “Poporul român şi-a afirmat încă odată uriaşa energie morală descătuşată de voinţa sa eliberatoare. Armata şi-a făcut datoria, ca şi o mare parte din lucrătorii Ministerului de Interne. Revoluţia a învins”. În vederea restabilirii complete a situaţiei şi asigurării liniştii, Consiliul FSN anunţă adoptarea unor “măsuri excepţionale imperios necesare momentului actual.” Aceste măsuri vizează încetarea completă şi imediat a focului pe tot teritoriul ţării şi sunt declarate ilegale actele de vandalism şi răzbunare personală. Se anunţă că “vinovăţia dictatorului şi a foştilor săi lachei în faţa istoriei şi a legilor va fi stabilită de tribunale”. Armata este declarată singura instituţia a statului care poate deţine arme de foc, persoanele care intraseră în posesia unor arme urmând să le predea până la 25 decembrie la ora 17,00. Totodată este dat publicităţii faptul că unităţile Ministerului de interne se vor integra MApN. Revoluţia şi FSN primesc binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române; membrii Sfântului Sinod semnează un mesaj de solidaritate cu cauza libertăţii şi democraţiei. Televiziunea şi Radioul difuzează pentru prima oară după mai mult de patru decenii, în Ajunul Crăciunului, colinde. Pe străzi, în intersecţii, la gurile de metrou, precum şi în preajma obiectivelor strategice, echipe de militari şi cetăţeni, îndeosebi tineri, asigură ordinea. În unele zone ale oraşului se înregistrează sporadic focuri de armă. Aparate de zbor militare efectuează zboruri de supraveghere asupra Capitalei.

25-26 decembrie – Televiziunea Română a transmis în direct, pentru prima dată, Slujba de Crăciun de la Patriarhia Română. Transmiterea de postul naţional de televiziune a procesului de la Târgovişte, în faţa unui Tribunal Militar Extraordinar,  intentat de statul român lui Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al României (1974-1989), şi Elenei Ceauşescu pentru ”infracţiune de genocid”, ”subminarea puterii de stat” şi ”subminarea economiei naţionale”. În urma sentinţei, cei doi au fost executaţi prin împuşcare în după-amiaza aceleiaşi zile. A apărut primul număr al ziarului ”Adevărul”, după seria editată de Al.V. Beldiman (săptămânal, la Iaşi, între 15 dec. 1871-5 apr. 1872, şi, zilnic, la Bucureşti, din 15 aug. 1888) – în locul ziarului ”Scînteia”.

Se instituie Tribunale Militare Extraordinare împuternicite să judece, în procedură de urgenţă, cazurile de terorism, iar sentinţele să fie executate imediat. Se acordă un termen-limită – 28 decembrie, ora 17.00 – pentru depunerea armelor. Petre Roman este numit în funcţia de prim-ministru al guvernului României, prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN). Sunt abrogate legi, decrete, acte şi normative ale vechiului regim. Între acestea,  toate decretele prin care se acordau titluri şi ordine ale României lui Nicolae şi Elena Ceauşescu; Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Apărării; Legea privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale; decretul ce reglementa întreruperea cursului sarcinii; decretul pentru stabilirea situaţiei de drept a fostei Biserici Greco-Catolice. De asemenea, se abrogă regimul aparatelor de multiplicat şi al maşinilor de scris.

Departamentul Securităţii Statului şi alte organe din subordinea Ministerului de Interne sunt trecute în componenţa MApN.

27 decembrie –  Adoptarea Decretului-lege nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN) şi a consiliilor teritoriale ale FSN.

28 decembrie – S-au înfiinţat, prin decrete-legi ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN), Ministerul Economiei Naţionale, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător, Ministerul Culturii. Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost înmormântaţi, în secret, la Cimitirul Ghencea Civil din Bucureşti.

29 decembrie – A fost desfiinţat Departamentul Securităţii Statului, prin decret al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (CFSN).

30 decembrie – A avut loc prima şedinţă a guvernului provizoriu, condus de Petre Roman. S-a constituit Grupul pentru Dialog Social (GDS), care îşi propunea crearea unei ”instanţe de reflexie critică” asupra problemelor societăţii civile. A fost adoptat un Decret-lege privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români.

31 decembrie – Decret-Lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului României. A fost abolită pedeapsa cu moartea pe teritoriul României, decizie consfinţită prin Decretul nr. 6 din 7 ianuarie 1990.

AGERPRES FOTO

Autor: MIHAI ALEXE
Credit: AGERPRES/FOTO/ARHIVA
Redactor: ELENA BALAN
Documentare: MARINA BADULESCU

Next Post

Previous Post

© 2020 Agenția Națională de Presă AGERPRES

Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.

error: Conţinut protejat!