MUZEUL AGERPRES

Mânăstirea Mraconia – 2010

Mânăstirea Mraconia se află în comuna Duhova din județul Mehedinți, la o distanță de 15 kilometri vest față de orașul Orșova. Mai concret, această se află pe malul stâng al Dunării, care formează, în acel loc, cel mai frumos defileu de pe tot întinsul ei, defileu întins între Orșova și Moldova Nouă.

Mânăstirea a fost ridicată pe locul unui fost punct de observație și dirijare a vaselor de pe Dunăre, căci datorită arhitecturii reliefului, prin îngustimea din loc în loc a defileului nu putea avea loc trecerea simultană a două vase. Aceste îngustări și lărgiri maxime ale fluviului au primit numele de “cazanele Dunării”, după părerea multora, locul fiind cel mai frumos din țară. Locul pe care a fost ridicată această se numea “la balon”, datorită punctului de observație de acolo. Mânăstirea Mraconia a fost cunoscută și ca mânăstirea din Valea Dunării sau de la Ogradena Veche, o comună din apropiere. Cuvântul “mraconia” înseamnă “loc ascuns” sau “apă întunecată”.Mânăstirea Mraconia a cunoscut toate vitregiile istoriei, începând de la pustiirea năvălitorilor, plata peschesului, stăpâniri străine și până la a fi înghițită de apă.

Actuala mânăstire este ridicată pe locul fostei mânăstiri Mraconia, ridicată în valea cu același nume. Mânăstirea inițială a fost ridicată în anul 1523 sub jurisdicția Episcopiei de la Vârșeț de către dregătorul regiunii de graniță a Caransebesului și Lugojului, banul Nicola Gârlișteanu. Biserica a primit hramul Sfântului Prooroc Ilie.

După unele mărturii documentare, mânăstirea Mraconia a existat încă de pe la jumătatea secolului al XV-lea. Atestată documentar de la 1453, Mânăstirea Mraconia este distrusă în timpul războiului ruso-austro-turc dintre anii 1787 și 1792, fiind refăcută și demolată din nou în 1968. Astfel, renumitul cronicar Nicolae Stoica din Hațeg, fost protopop al Mehadiei, scria într-o cronică din 1829 că “de frica turcilor, și îndeosebi după bătălia nefericită de la Varna și după ocuparea Constantinopolului în 1453, călugării de la Mraconia s-au refugiat la Orșova”.

Deși în decursul timpului mânăstirea Mraconia a fost degradată și dărâmată, în anul 1788 această era încă locuită, iar în anul 1800, tencuiala interioară încă era vizibilă.

În 1823 s-a găsit, între ruinele mănăstirii, sigiliul vechiului locaș care prezintă inscripția slavonă: “Peceat mănăstirea Lubostinie Hram Uspenia Presvistaia Bogaraditi Leto 1735.” O altă descoperire a fost făcută în anul 1853, când s-a mai găsit sub ruine o icoană a Maicii Domnului, dusă mai târziu la o expoziție din Viena de pictorul Victor Schram din Munchen.

Că urmare a constituirii unui Comitet de acțiune, din 1931 s-a început reconstruirea mânăstirii și, datorită activității intense a monahului Alexe Udrea, în 1947 s-a ajuns la ridicarea din nou a bisericii și acoperirea ei cu șindrilă. Ruinele ei au fost acoperite de apele Dunării, reținute în perimetrul lacului de acumulare de la Porțile de Fier.

Construirea hidrocentralei de la Porțile de Fier I, realizată în 1967, a făcut că așezământul să fie demolat, ruinele sale fiind inundate de apele Dunării. Mănăstirea nu a mai primit dreptul de a fi reconstruită în alt loc. Datorită destinului său, această a ajuns să fie cunoscută sub numele “Mănăstirea de sub ape, Mraconia”.

După 1989, Mitropolia Olteniei a avut inițiativa reînființării Mânăstirii Mraconia. În 1993 se pune piatra de temelie a noii biserici, iar în anul 1995, cu binecuvântarea P.S. Nestor Vornicescu și cu aprobarea Sfântului Sinod, se reinfiintează acest așezământ. Persoană desemnată să se ocupe de zidirea bisericii a fost preotul Cristian Tartea, transferat de la parohia Dubova. Lucrările au fost terminate în 1999-2000. Actuala biserică poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și Sfânta Treime.

Biserica este din zid de cărămidă, în formă de cruce. Este compartimentată în altar, naos, pronaos și pridvor deschis. Mănăstirea Mraconia are o obște de călugări. De la biserica inițială, care acum se află sub apele Dunării, se mai păstrează doar ușile împărătești și o candelă – în muzeul parohial de la Eselnita.

3 aprilie 2010

AGERPRES FOTO

Autor: CRISTIAN NISTOR
Credit: AGERPRES/FOTO
Redactor: GABRIELA TARLESCU
Documentare: MARINA BADULESCU

Next Post

Previous Post

© 2020 Agenția Națională de Presă AGERPRES

Conținutul acestui site este proprietatea Agenției Naționale de Presă AGERPRES. Este interzisă republicarea sau redistribuirea conținutului fără menționarea sursei.

error: Conţinut protejat!